Marea Unire reprezintă cel mai mare obiectiv național al românilor, a cărui origine se regăsește în perioada de început a Evului Mediu, când românii organizați sub conducerea voievozilor luptau pentru același obiectiv. De-a lungul timpului au existat numeroase momente în care românii au simțit necesitatea constituirii unui stat unitar, puternic. Evenimentul care a marcat istoria poporului român rămâne așadar unirea din 1918. Sărbătoarea națională de 1 decembrie comemorează Marea Adunare Națională de la Alba Iulie, care se regăsește și în opere literare cunoscute, unde a avut loc unirea provinciilor Banat, Crișana, Maramureș cu Regatul României.
Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 reprezintă fără doar și poate evenimentul principal al istoriei României și totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii. Aniversăm cu respect în fiecare an Ziua Naţională a României la 1 Decembrie, prilej de rememorare a jertfei înaintașilor și a luptei pentru constituirea statului naţional român. Cu acest prilej, discutăm, polemizăm, dezbatem cu privire la rolul maselor și al personalităţilor în anul plin de istorie 1918.
Adunarea de la Alba Iulia s-a desfășurat fără prezenţa trupelor române. Primii soldaţi au trecut Munţii Carpaţi la 13 noiembrie 1918, iar acţiunea s-a intensificat după 20 noiembrie, primele orașe în care au intrat unităţile militare române fiind Topliţa și Miercurea Ciuc, la 26 noiembrie, deci în zona secuiască a Transilvaniei, care oricum nu și-a trimis reprezentanţi la Alba Iulia. La 1 decembrie 1918, trupele române nu trecuseră linia Mureșului decât într-un singur loc, în zona orașului Târgu Mureș.
Obiective: inviolabilitatea frontirelor, legăturile cu susținătorii României
În privința dimensiunii externe a aniversării Marii Uniri, nu intenționez decât să sugerez că ar fi momentul potrivit pentru a lansa un adevărat proiect european al României, care deocamdată lipsește. Reafirmarea unor legături istorice cu susținătorii noștri (Franța, Anglia, Italia), regăsirea dimensiunii europene a actului Marii Uniri (care a schimbat statutul geopolitic al țării) și, în același timp, sublinierea angajamentului nostru cu privire la inviolabilitatea frontierelor (vitală, în contextul schimbărilor regionale) mi se par niște obiective de bun-simț. Nu este misiunea mea să fac sugestii în această privință, de aceea mă și mențin la nivelul bunului-simț. În ce privește proiectul cultural, aș începe prin aș spune că ar fi bine ca această dimensiune să fie cea fundamentală în aniversarea Secolului Marii Uniri. Nu doar declarativ, ci și ca finanțare, respectiv, proiecte dedicate", mai spune ministrul Culturii din Guvernul Ponta.
Aspectele ocultate ale Marii Uniri trebuie recuperate.
Actul de la 1918 a fost supus, în perioada comunistă, mai multor valuri de interpretări tendențioase din punct de vedere ideologic, care au făcut ca imaginea acestui eveniment istoric să fie profund distorsionată.
Transformarea Muzeului Unirii din Alba-Iulia într-un Centru Național de Cercetare a Marii Uniri mi se pare absolut necesară. Acesta trebuie să aibă două componente: a) muzeală, și b) de cercetare științifică pluri-disciplinară a acestui eveniment istoric. Această transformare este necesară deoarece, la 100 de ani de la Marea Unire, este nevoie ca acest act să nu mai fie înțeles exclusiv în componenta sa istorică. Marea Unire a avut consecințe în politica europeană, în legislația internațională a drepturilor minorităților, în economia și finanțele regiunii, și a reconfigurat decisiv întregul spațiu al Europei Centrale și de Est. O cercetare pluri- și inter-disciplinară a consecințelor Marii Uniri ar fi extrem de utilă României de azi, ajutându-ne să înțelegem mai bine contextul intern și internațional în care ne aflăm.
Pentru Romania,anul 2018, an al centenarului incheierii Primului Razboi Mondial, are o semnificatie cu totul speciala, Marea Unire de la 1918fiind un eveniment care va ramane una dintre cele mai memorabile pagini ale istoriei romanesti.